Intalnire in Anglia lui Shakespeare, chiar pe celebrul London Bridge, cu handbalista lui KFUM Kalmar HK din Suedia, valceanca Cristina Mitrache!

Aterizat! Na bun, am facut-o si pe asta... Am ,,rau de avion’’clar... M-au apucat transpiratiile la decolarea de pe aeroportul din Memmingen... Norocul meu ca m-a incurajat ,,barbateste’’ in graiul meu romanesc, o pustoaica de pe la Oradea, ca altfel... Si nici Pampers nu mi-am pus... Ma rog, nu ca as fi purtat vreodata... Si-nainte de aterizare, Miruna m-a pregatit... Un adevarat furnicar de oameni! Sau poate ca, cateva furnicare... Habar n-am... Eu cautam o piatra, sa o iau in gura, ca asa se face cand mergi prima data intr-un loc nou... D-aia n-am eu pietre pe la rinichi ca pe unde-am fost, numai pietre am concasat... Citesc pe-o tabla: London Healthrow Airport United Kingdom! De vazut prea multe de sus, ioc... Ghinion! Ceata la greu... Nu ca ar fi contat prea tare, ca in afara de niste drumuri serpuite, verdeata si uscaturi, aveam ce sa vad, dar... Aglomeratie mare Doamne! Se ciocneau astia unul de altul cum se ciocnesc ouale la Paste... ,,Domnul Dan! Welcomme in England, Sir!’’ ma intampina zambind ,,omul meu de legatura’’... Ptiu drace! Numai ,,SIR’’ n-am fost... ,,Aveti grija! Intai, ceasul la astia e in urma noastra cu doua ore. Apoi vedeti ca la astia toate-s cu cu..-n sus, invers. (rade)... Traversati, nu va uitati in stanga intai, va uitati catre dreapta, ca sa nu fiti luat pe sus din prima’’... ,,Ghidul’’ meu turuia intr-una, doar e oltenas de la Corabia... Io ma benoclai pe la ,,bunaciuni’’, ca na, toti barbatii... Moda in Londra, e asa cum si-o face fiecare... Imi primesc cafeaua in pahar de plastic, asa cum am comandat-o inainte de-a pleca din Germania... Nici nu stiam unde sa ma uit mai intai: in dreapta, asa cum imi sugerase ,,ghidul’’, in stanga, in sus sau pe jos... N-aveam cum sa le cuprind pe toate... Corabeanul si-a dat seama citindu-mi parca gandurile: ,,Lasati ca data viitoare, veniti pentru mai mult timp. In cateva ore nu le poti vedea pe toate...’’ Norocul incepatorului, ale mele erau ,,expuse’’ aproape, deci timp credeam eu suficient sa ma benoclez pe la astea plimbarete... Vreme de (BEEP) pe la astia ai lui Shakespeare... Nu degeaba e vestita CEATA PE TAMISA... Am calcat apasat pe celebrul pod de peste Tamisa (London Bridge)... Engleza mea e bogata rau: hello, thx, yes, no... Suficienta, nu? De toate am reusit sa aud in scurt timp... Pana si traditionalul ,,Da-i in mortii (BEEP) lor’’... Pe asta am inteles-o... Putin am inteles si ce vorbeau asiaticii (glumesc)... Unele mai infofolite decat altele, paltoanele ridicate pana sub ochi, zgribuliti si zgribulite... Cate una cu rujul intins prea tare pe bot, dar n-a fost treaba mea... Frate si vad una...Valeu! Cand am vazut asa frumusete de fata, imediat mi-a aparut in fata ochilor Relu Rosca. Eu cand o vad pe fata asta, handbalista, instant imi apare in fata ochilor antrenorul Aurelian Rosca. O sa va povestesc eu odata si despre adevaratul antrenor Aurelian Rosca, razbunatorul... Ma aud zicand: ,,Cu adevarat lumea e un sat mai mare’’... ,,Buna ziua! Adevarat ce spuneti domnu’ Dan!’’ Frumusetea de fata, Cristina Mitrache, valceanca, handbalista... O stiu de pe vremea junioratului... Daca nu ma insel, dubla campioana nationala la junioare, si-odata vice, fosta jucatoare in lotul national... Dar daca tot m-am vazut cu ea, hai sa va reamintesc acelora ca ati uitat-o, sau sa le spun astora care nu stiu...

Cristina-Elena Mitrache, nascuta pe 2 februarie 1997 la Ramnicu Valcea, a copilarit la Stefanesti... Handbalul l-a inceput dupa ce cochetase, ca orice fata frumoasa, cu modelingul... Si daca tot a vrut sa vada cum e sa joci handbal, pentru ca TEMPLUL lui romanesc este chiar aproape, la Ramnicu Valcea, acolo unde Cristina s-a nascut, si pentru ca, colegele vorbeau intr-una de handbal.. Era prin clasa a VI-a, si-a ajuns la CS Olimpia Dragasani la profesorii Vali Dragusin si Predica Dumitru... Apoi la Energetic Ramnicu Valcea, acolo unde a reusit sa castige doua medalii de aur (2011/2012 si 2012/2013), iar un an mai tarziu (2014/2015) argint national la junioare 1, an in care a fost desemnata si cea mai buna extrema dreapta dintre junioarele 1 ale Romaniei... Fatalitate? Daca cea mai buna extrema dreapta a Romaniei, Laura Chiper-Moisa, a fost lasata acasa din razbunare, si pentru mondialul din Germania de acum doi ani, si pentru recentul asta din Japonia... Multa valva s-a facut in 2014, acolo unde Cristina Mitrache, a fost sarita de marele Rosca, pentru o razbunare personala... Toti au tacut si tac de frica sau de rusine, sau ca vezi doamne se razbuna Relu Rosca... Il cunoastem multi drept razbunator... Dar nu uitam ca a plecat cu demisie de la Braila, la fel de la Valcea, iar cu demisie de la Braila... S-a razbunat omul, ca de, cica-i arma lui... In Macedonia lui 2014, iau iesit, si-a adus junioarele cu aur la gat... Dar stie oare dupa ani domnul Aurelian Rosca, ca sunt copii care n-au posibilitati? Cel putin, din ceea ce-mi amintesc, a aparut si-un articol in presa la vremea respectiva, poate ca ma insel asupra autorului, domnul Barbu, sotul marelui goalkeeper Ildiko Kerekes-Barbu, articol in care Critina Mitrache a explicat plecarea de la Energetic la Chimia... Acum ca vremea a trecut... M-am reantalnit apoi pe terenuri, atunci cand a imbracat pe rand, tricourile HC Alba-Sebes, apoi, CS Magura Cisnadie... A ajuns si-n curtea mare a celor de la HCM Ramnicu Valcea, ca mai apoi sa joace pentru AHCM Slobozia... S-a accidentat, si-au inceput, ca-n Romania, se se inchida usile... Dar daca te reprezinta agentul de jucatori Cristina Niculaev, nu ramai nejucata, cum se intampla cu multe reprezentate de sotul ex-internationalei... Recuperata, agentul i-a gasit echipa, KFUM Kalmar HK, tocmai in Suedia, tara lui Thomas al nostru... Nu ma intrebati acuma care Thomas? Ala, storcatorul de bani, etc, etc... Si uite asa a ajuns a noastra in curtea celor de la KFUM Kalmar HK, acolo unde antreneaza Fredrik Bolin. Despre echipa suedeza si despre cei de pe  acolo, putem fabula cat vrem... Cert este ca, romancuta noastra a fost primita foarte bine de colegele de echipa, conducere si chiar de ,,recii nordici’’ ai Suediei, atat de cunoscuti... Ca lumea o apreciaza pe-a noastra, personal stiu, pentru ca o cunosc sa spun destul de bine pe handbalista Cristina Mitrache... Zvonuri ca se intoarce in tara la X sau Y echipa, Slava Domnului, sunt, dar nu stim cat e certitudine, sau cati au incercat sa o oferteze pe jucatoare prin agentul ei, Cristina Niculaev... Daca incerci sa o tragi intr-o directie pe sportiva, amabila nevoie mare cu raspunsuri la intrebari... Dar de restul, ,,am agent, luati legatura cu dansa’’... Si-a trebuit sa ma despart destul de repede de Cristina... O asteptau si pe ea cei din familie, nu ne-a ajutat nici vremea caineasca londoneza, si trebuia sa fug si eu la o galerie... Despre mine, VENIT, VAZUT, si-asa cum ii sta bine calatorului cu drumul, plecat...

Dan-Aliosa Ulici