Din Transylvania lui Dracula, Lucas e pustiul care m-a vrajit!

Nu cred ca mai e pentru multi o noutate ca eu, ,,nu-s dus de prea multe ori la biserica’’... Dar si cand merg... Ei bine, am mers la ultima Sfanta Liturghie a lui 2019 in Capela 14 Nothelfer din Weingarten, oficiata de parintele Alexandru Rosu... Am si scris dealtfel un articol despre eveniment, pentru ca spre surprinderea mea, am avut parte de-o altfel de Liturghie... Si pentru ca tot a fost ceva special, am incercat si eu, ,,dupa posibilitati’’, sa ma ridic la nivelul evenimentului respectiv. Habar n-am cat am reusit sa fac asta, si sincer nu stiu pe cati intereseaza... Intre enoriasi, mi-a atras atentia capul frumos al unei doamne, doamna pe care am rugat-o sa-mi dea voie sa-i folosesc chipul pentru fotografia de coperta a articolului... Nimic neobisnuit pentru mine, ca modest, sunt, educat, hai sa o lasam in coada de peste si sa zica altii... Nici prin cap nu mi-a trecut la sfarsitul lui 2019, de ce surprize o sa am parte in inceputul lui 2020... Toate-au plecat din CASA LUI, a Domnului... Cei care ma cunosc personal sau de prin acel site de socializare, facebook, stiu ca nu le dau cotite, ci le spun cum o fac banatenii: PRA BUNE... Si daca tot am fost liber de la job, pentru sarbatorile de iarna, am gasit cateva turnee de futsal, sau sa nu fiu chiar asa pretentios cu aceia dintre dumneavoastra care stiti adevaratul sens al cuvantului, fotbalul nostru cel de toate zilele, dar in sala... Va spuneam tot acolo cum am ajuns la un turneu al unor juniori E, copii de 9 si 10 ani sau mai mici (acuma fie vorba intre noi, unii chiar mai maricei)... Jucau copiii (fotbal) de mama focului! Stateam eu in singuratatea mea romaneasca printre multimea de ,,multinationali’’ nemti, si ma gandeam, de ce-i fotbalul german unde e!... Daca pe 2 ianuarie am ajuns la Biberach, pe 3 clar n-am putut sa stau acasa stiind ca joaca pustii fotbal... N-am sa uit cu siguranta acest turneu de sala destinat copiilor juniori E... Dumnezeu le randuieste pe toate, asa cum stie EL mai bine... Dar LE stie randui bine!... Ma invarteam eu cu aparatul foto in maini pe acolo, pe langa copii, o pustoaica ma recunoaste de cu o zi inainte: ,, Rumänische Zeitung’’ imi striga si-mi zambeste... O pustoaica intr-o poarta e senzatie! ,,Minunea blonda’’, o alta pustoaica dintr-un alt team, da-n doua jocuri consecutiv Hat-Trick-uri... O figura cunoscuta!? Am luat-o clar razna... Probabil ma inseala memoria... Si totusi undeva l-am mai vazut pe pusti, dar sigur nu la fotbal!... Ma fascineaza pustiul!... Il  vedeam pe Hagi-al nostru cum vrajea mingea, sigur, la alte dimensiuni... Alerga manzul neamt, inainte si-napoi, de parca-l vedeam pe Munti (n.r. Dorinel Munteanu) al nostru de la Gradinari... Elegant in joc asa cum e Belo (n.r. Miodrag Belodedici), tot al nostru... Doar ca sigur Mile (pentru prieteni) sau Belo (pentru iubitorii fotbalului) era sigur cu vreo doua capete mai inalt la 10 ani decat pustiul neamt... Si-o da-n ate pustiul dupa ce i-a insirat pe toti ceilalti patru colegi de intrecere ai echipei adverse, cu un rist stang exterior de efect, cu impact major pe tabela de scor... ,,Bravo mami!’’ aud parca din tribuna... Ai luat-o razna rau Dane, mi-am zis si mi-am scuipat in san sa nu ma deochi, daca nu m-o fi deocheat vre-o nemtoaica dintre zecile din tribuna, mame de fotbalisti nemti... sau germani... Ca sa-mi verific auzul, incet si discret ma apropii catre acea zona de-unde auzisem eu romanescul ,,Bravo mami!’’... Ei bine, da, acea doamna pe care o ,,folosisem’’ eu in fotografia articolului cu Sfanta Liturghie, era in tribuna si-si incuraja copilul... Deci pustiul neamt e roman 100%... Mi-am amintit atunci si unde-l vazusem pe-acel pusti, la  Capela 14 Nothelfer din Weingarten... Si-asa cum imi sta bine, am vrut sa aflu, mai multe... In primele zile ale lui Iulie 2009, mai precis, pe 5, in casa sotilor Ramona-Maria si Adrian-Ciprian Mares, venea pe lume, Lucas-Ioan... Poate ca e corect sa spunem despre locul nasterii lui Lucas, inima Romaniei, Brasov, desi parintii sunt din Sighisoara, dar stabiliti in Germania... Fosti doi sportivi, mai mari sau mai mici, nici nu prea conteaza, Ramona, o practicanta a gimansticii, pregatita de doamna profesoara Doina Avram, Adrian, un practicant al fotbalului in Sighisoara natala intai, la CSS-ul din localitate, si-apoi mai sus la mult mai cunoscuta romanilor, Gaz Metan Medias, acolo unde-a fost pregatit de Andrei Maris si Titi Cenan... Si-avem noi o vorba romanii: ,,Ce naste din pisica, soarecii nu mananca’’... Ei bine, dupa ce bucuria s-a instalat in casa familiei de romani din Germania, vremea a zburat usor si peste ei... Ca orice copil, Lucas, a fost angrenat de inca de pe la doi ani si ceva, sau poate 3, in marile derby-uri romanesti, Steaua-Dinamo... Steaua tatalui, Dinamo a bunicului Dorin Aleman... Prin casa, prin parcuri, mai pe strada, Lucas nu dadea drumul mingii nici cand mergea la nani... La 5 anisori, parintii au decis ca trebuie sa faca ceva in privinta lui Lucas. Asa au ajuns cu copilul la baza sportiva din Bad Walsee... Intamplare sau nu, coincidente sau nu, FV Bad Walsee, un micut club german, are culorile alb si negru, exact ca ale Gazului din Medias...  Uite asa, Lucas a ajuns la antrenamentele celor doi traineri, Christian Schmidt si Bernd Fähnrich... Pe 19 iulie 2014, intr-o postare pe facebook, Adrian Ciprian Mares, tatal pustiului scria: ,,Una dintre dorintele mele sa indeplinit azi! Baiatul meu a inceput fotbalul! DOAMNE ajuta!’’ Si uite cum trec anii... Mares Lucas – Ioan, pustiul din Transylvania lui Dracula, are doar 136cm si 29kg, si-acum scriind imi dau seama de unde le are pe unele de la Hagi, pe altele de la Munti, altele de la Belo, doar e din Balcaniul nostru, nu-i asa? Jucator care loveste bine mingea cu ambele picioare, nu se da in laturi sa sara la cap chiar daca adversarul direct este cu un cap mai inalt, ambitios nevoie mare, foarte tehnic si matur in fotbal, un bun coleg, si-un adversar plin de Fair Play... Poate ca uneori, RESPECT-ul invatat acasa in familie, nu-i de bun augur acolo in iarba sau in salile de sport... Dar disciplina uite ca-l ajuta mult... Un copil cuminte, plin de energie dar calm de fel, este foarte placut de colegi... Fotbalul este sport de echipa nu-i asa? Daca-l vezi la joc, iti dai seama ca e nativ fotbalist, muncitor, sarguincios si ambitios, o adevarata placere ochiului... Daca-l intrebi de fotbalistii lui favorti, te surprind raspunsurile: Salah, Florinel Coman, Ovidiu Popescu... Daca-l intrebi cu cine tine, nu ezita si spune pe nerasuflate Steaua si Liverpool... Mi-a placut tare pustiul in turneul de la ,,Hugo Cup-Energie’’ organizat de SV Reute 1950 e.V, acolo unde echipa lui si-a adjudecat trofeul pus in joc... Despre fotbalistul Mares Luca – Ioan cu siguranta ca intr-o zi o sa mai auzim... Imi doresc sa nu-l vad in nationala panzerelor, ci in tricoul ros-galben-albastru... Asta daca cei care au ochi sa vada si urechi sa auda... Mult succes Lucas si ma bucur ca te-am vazut pe teren... Nu a fost ultima data, sper... Dumnezeu sa te binecuvanteze si sa-ti lumineze pasii!

Dan-Aliosa Ulici